Biodiversitatea patrimoniului natural montan. Provocările prezentului și perspective durabile de acțiune[Biodiversity of the natural mountains heritage – present challenges and sustainable perspectives]

Între zonele montane și biodiversitate există o legătură directă și indisolubilă: zonele montane reprezintă, poate, cel mai important izvor de eco-sisteme la nivel global, adevărate laboratoare științifice, de cercetare și cunoaștere a evoluției și distribuției speciilor și organismelor vii, a relațiilor dintre acestea, a adaptării lor la diferite medii și a influențelor hotărâtoare ale acțiunilor umane care au condus la actualele schimbări climatice. Munții funcționează ca adevărate refugii pentru speciile endemice afectate de acțiunile umane necontrolate, în timp ce pajiștile alpine sunt expuse pierderii practicilor tradiționale de pășunat. Regiunile montane, diverse și complexe, sunt elementele centrale ale politicilor de mediu și dezvoltare durabilă, problemele lor și dificultățile de adaptare la noile schimbări climatice necesitând măsuri adecvate, rapide și, mai ales, permanente (susținute continuu). Munții aparțin, de regulă, geografiei mediului, dar, deopotrivă, pot fi analizați și din perspectivă economică, socială, culturală etc., multidisciplinaritatea lor fiind recunoscută atât de mediul academic-universitar, cât și de factorii decizionali implicați în politicile de dezvoltare teritorială. Recent, Noua Geografie Economică (New Economic Geography) promovată intens pe plan global, consideră dezvoltarea economică și socială a regiunilor montane ca fiind una deosebit de importantă: zonele montane sunt surse importante de materii prime și materiale necesare producției și consumului de bază (agricultură, industrie, servicii), aspect ce afectează, în condițiile actuale, atât biodiversitatea, cât și nivelul de viață al comunităților locale. Perspectiva economică este deosebit de importantă atât la nivelul marilor grupuri de interese regionale, cât mai ales la nivel local, pentru comunitățile dependente direct și permanent de resursele și condițiile oferite de munte. Din ce în ce mai vizibil, impactul negativ al activităților economice asupra zonei montante, atât de înaltă cât și de joasă altitudine, trebuie să conducă spre o viziune comună și o abordare durabilă a stării biodiversității acesteia, deoarece, afectarea unui habitat poate atrage după sine distrugerea întregului echilibrul ecologic, și așa atât de fragil, în prezent. Pornind de la considerentele prezentate mai sus, articolul oferă o imagine generală asupra relației dintre biodiversitatea zonelor montane și implicațiile dezvoltării economice și sociale asupra acesteia, apelând, în principal, la surse documentare naționale și internaționale, la date și informații statistice, care vin să completeze imaginea globală a evoluției relației, în timp și spațiu.