Mic tratat de gnoseologie(Romanian Version)

Volumul Mic tratat de gnoseologie al autorului Tomita Ciulei, publicata la Editura Lumen, trateaza pe parcursul a trei parti Efortul gnoseologic. De la cunoastere la adevar, Perspective gnoseologice si Perspective epistemologice demersuri in cunoasterea filosofica. Partea I, Efortul gnoseologic. De la cunoastere la adevar trateaza in capitolul I problema, originea si intemeierea demersului cognitiv, pe parcursul capitolului II fiind tratate forme ale cunoasterii la nivel de cunoastere observationala, crestere si sistematizare in cunaostere, pentru ca in capitolul III sa fie prezentate aspecte despre cunoastere si adevar, definirea adevarului, precum si procesul adevarului. Partea a II-a Perspective gnoseologice dezbate pe parcursul a sase capitole problema cunoasterii in Grecia antica, problema cunoasterii si modernitatea timpurie, filosofia moderna si teoria cunoasterii, empirismul clasic englez, precum si Kant si idealismul german si critica judecatilor a priori. Partea a III-a Perspective epistemologice trateaza in capitolele X, respectiv XI aspecte privind , raportul dintre filosofie si stiinta precum si aspecte privind filosofia analitica si reconstructia logica a teoriilor. In evolutia filosofiei autorul distinge discipline care se formeaza si se dezvolta pe masura ce anumite probleme dobandesc o insemnatate specifica. Sfera lor de studiu este mai restransa si, desi se integreaza in ansamblul preocuparilor filosofiei, nu reprezinta decat un domeniu particular in raport cu aceasta. Intr-un astfel de context se inscrie epistemologia, disciplina unde se trateaza caracteristicile, formele si metodele cunoasterii proprii cugetarii stiintifice. Paralel cu sinteze gnoseologice referitoare la relatiile dintre cunostinte si realitatea obiectiva au fost elaborate epistemologii ale principalelor tipuri de cunoastere stiinfifica: epistemologia matematicii si logicii, fizicii si stiintelor experimentale, stiintelor sociale. Epistemologiile de ramura au o mare influenta asupra teoriei cunoasterii, atat prin problemele ce le trateaza cat si prin metodele de cercetare ale cunoasterii stiintifice pe care se intemeiaza. Printre disciplinele actuale de interes pentru teoria cunoasterii, un loc important il ocupa logica si filosofia stiintei. Logica stiintei se ocupa, in principal, de analiza structurii logice a teoriilor stiintifice deja constituite cat si de interventia procedeelor logice in dobandirea unor cunostinte noi. Filosofia stiintei cerceteaza problematica filosofica atat pe coordonata gnoseologica cat si pe dimensiunea ontologica. Ca reflectie asupra stiintei in general, filosofia stiintei se constituie ca metodologie si epistemologie, iar ca teorie generala a realului obiectiv se afirma ca ontologie, puternic marcata de nivelul actual de dezvoltare a stiintei. Ca metodologie, filosofia stiintei este o logica aplicata, logica stiintei. Cat priveste calitatea de ontologie la nivelul stiintei contemporane, filosofia stiintei s-a dezvoltat functie de descoperirile stiintifice din diferite domenii; ea îsi propune astfel sa examineze semnificatiile de ordin filosofic ale rezultatelor progresului stiintei. Rezulta ca filosofia stiintei s-a modelat pe argumentarea valorii pe care filosofia o prezinta fata de evolutia stiintei. No.pg. 446